Adarychrys webdesign
ISO9001
ISO9001

Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player

 

ARTROZA – PUZZLE CU O MIE DE PIESE

 
45-50 ani

    Artroza este cea mai frecventa afectiune articulara din lume. In plus, incidenta sa este in cotinua expansiune, datorita imbatranirii, cresterii sperantei de viata si stilului de viata a omului modern. Artroza este caracterizata clinic prin durere si limitarea functiei articulare, pana la dizabilitate. Desi degradarea cartilajului este inca vazuta ca si cauza principala a artrozei, afectarea intregii articulatii, precum si modificarile biochimice ale intregului organism s-au dovedit a fi legate de aceasta patologie.

    Cartilajul este un mecanism biologic incomparabil
, capabil sa indeplineasca doua functii esentiale: distributia uniforma a greutatii pe suprafata articulara si alunecarea suprafetelor articulare cu o uzura practic nula.

Aparatul cardiovascular



   Tot mai multe studii recente contureaza un tablou complex in care artroza e doar o piesa a unor afectiuni sistemice, si nu doar "un proces natural de imbatranire a cartilajului". Astfel, s-a propus ideea ca artroza ar fi o afectiune musculoscheletala sistemica, cu o componenta metabolica. Voi sintetiza, in continuare, cele mai noi dovezi care vin sa sprijine aceasta viziune de ansamblu asupra artrozei.

     
Osul

    Contrar aparentei, osul este un tesut viu, cu un grad de elasticitate si capacitate de distributie uniforma a greutatii. In cazurile de artroza, datorita suprasolicitarii, se instaleaza un dezechilibru intre formare si distructie de tesut osos. Astfel, apar ingrosari, mici chiste si osteofite (“ciocuri”) cauzatoare de durere, dar si de afectare a capacitati osoase de amortizare si hranire a cartilajului.

Membrana sinoviala

    Activitatea membranei care tapeteaza interiorul capsulei articulare este vitala articulatiei: ii asigura lubrefierea, hranirea si reciclarea deseurilor. Inflamatia sinovialei, sinovita caracterizeaza bolile inflamatorii sistemice, precum poliartrita reumatoida sau lupusul.

    Si in artroza apare un grad de sinovita. Aceasta accelereaza procesul de distructie articulara si cauzeaza tumefierea (umflarea) si durerea de la acest nivel.

Capsula, ligamentele si meniscul

     Capsula
ce inveleste articulatia devine mai rigida in artroza, limitand suplimentar flexibilitatea acesteia.

     Rupturile
si intinderile ligamentare, entorsele in repetitie, leziunile de menisc cauzeaza instalarea chiar la tineri a artrozei genunchiului sau gleznei, de exemplu. De asemenea hiperlaxitatea ligamentara favorizeaza suprasolicitarea si instalarea artrozei.

Muschii


     Muschii au si rolul de absorbi din fortele ce actioneaza asupra articulatiei. In cadrul bolii artrozice, forta musculara scade, prin atrofie musculara venita odata cu varsta sau sedentarismul, dar si prin alterarea structurala si calitativa din obezitate (aparitia de tesut adipos in corpul muschiului).

   Antrenamentul din fazele II si III pot include mers pe jos, urcat pe scari, alergat pe loc/pe banda, bicicleta, vaslit, saritul corzii, ridicare de greutati, inot etc. In functie de severitatea infarctului, bolnavul poate sa obtina de la functionalitatea necesara pentru a fi autonom, a-si continua activitatea profesionala, pana la a reveni la coordonatele unui om sanatos.

 
artroza


Sistemul nervos

    Durerea este adesea intensa si greu de tratat. Teoriile legate de sursa durerii sunt:

  • inmultire a terminatiilor nervoase locale
  • inflamatia locala irita terminatiile nervoase
  • afectarea tesuturilor inconjuratoare (os, sinoviala, ligamente, tendoane, muschi)
  • statusul inflamator ce domina intregul organism la pacientii poli-artrozici determina o sensibilitate crescuta la durere

Modificari hormonale

    S-a demonstrat ca hormonii estrogeni sunt implicati atat in metabolismul cartilajului, cat si celorlalte componente ale articulatiei (os, sinoviala, ligamente). Astfel, scaderea hormonilor estrogeni la femeile intrate la menopauza duce la incidenta crescuta a artrozei. Avand in vedere ca tot deficitul de hormoni estrogeni este unul din factorii cheie ai instalarii osteoporozei, se explica asocierea frecventa a osteoporozei si artrozelor.
b_16_2_1b.jpg

Obezitatea
    

     Obezitatea este in mod firesc recunoscuta ca important factor de risc in uzura articulara, in principal prin supraincarcarea mecanica a articulatiilor. De asemenea, tesutul adipos functioneaza ca un organ endocrin, sintetizand propriii hormoni cu rol direct in instalarea atrozei, dar si indirect prin faptul ca ingreuneaza incercarile de pierdere in greutate a celor afectati.
Se stie deja ca o pierdere in greutate de 5% duce la o ameliorare marcata a simptomatologiei. Pierderea in greutate va ajuta pacientul artrozic nu numai prin usurarea incarcaturii, dar si prin reducerea efectului endocrin.



Metabolism


     Pacientul cu diabet zaharat va avea o evolutie mai rapida si nefavorabila a bolii artrozice prin: alterarea directa a cartilajului, scaderea fortei musculare, intretinerea obezitatii si unei stari inflamatorii generalizate, toate alimentand evolutia bolii artrozice.
Si alte modificari metabolice par a insoti tabloul clinic al pacientului artrozic: hipercolesterolemia cu a sa ateroscleroza si chiar nivelul crescut al acidului uric .

Modificari vasculare


     Desi cartilajul nu este vascularizat, tulburarile vasculare participia si ele la instalarea si progresia artrozei prin : afectarea nutritiei adecvate3 a cartilajului in hipertensiunea arteriala, insuficienta venoasa cronica, tulburari de coagulare si ateroscleroza.

Modificari biomecanice


     Obezitatea
, hiperlaxitatea ligamentara, scaderea fortei musculare, instabilitatea articulara, sechelele post-traumatice, toate duc, in primul rand, la un dezechilibru al biomecanicii articulare, mai ales la articulatiile purtatoare de greutate, precum soldurile, genunchii sau gleznele. Toate acestea duc la o aliniere vicioasa a articulatiei si distributia neuniforma a fortelor pe suprafetele articulare, ducand la degradarea acestora.

Genetica


    Boala artrozica
este o afectiune cu o implicare genetica de 40-70%, in functie de localizarea ei. Genetica este implicata prin mostenirea factorilor de risc (obezitate, masa musculara, tulburari de metabolism etc), dar si prin existenta unor gene ce par a predispune la artroza.
http://exercisesforosteoarthritis.com/wp-content/uploads/2011/12/cropped-Exercises-for-osteoarthritis.jpg
In concluzie...

     Boala artrozica afecteaza intreg sistemul musculoscheletal si dezechilibre din toate colturile organismului participia la instalarea si progresia acesteia. Devine evidenta necesitatea unei abordari holistice, a intregului, pentru gasirea unor terapii mai eficiente in a trata cauza decat ceea ce se foloseste in prezent.

 
 
Articol scris de : Dr. Ioana Nastase
 
www.recuperareusoara.ro
 
 
 
DESPRE  RECUPERAREA  MEDIALA - CAUZE - RISCURI - SFATURI
 

 Grijile si gandirea negativa
Gandirea negativa   Grijile si gandirea negativa cu privire la diverse situatii ce pot sa apara, pot fi daunatoare in cazul recuperarii medicale. Ele se adauga nivelului de stres si anxietate si ne pot afecta negativ starea de sanatate. Sfaturi despre inlaturarea starilor de anxietate si ingrijorare:
- Atunci cand sunteti asaltati de griji, scrieti pe hartie ceea ce va ingrijoreaza si notati posibilele consecinte, atat pozitive, cat si negative.
- Repetati-va faptul ca puteti suporta si trece prin perioada de recuperare  medicala.
 - Cautati informatii despre pronosticurile dvs. si despre posibilele scenarii ce pot sa apara. evaluati, in  mod realist, lucrurile care va ingrijoreaza si apoi incercati sa va concentrati pe alte activitati.
 - Incercati sa  discutati cu o persoana apropiata sau cu un psiholog.
 - Alcatuiti o lista de activitati pe care sa va concentrati atentia de-a lungul perioadei de recuperare  medicala.

 Stresul si agitatia
   Stresul si agitatia va pot afecta fizic in multe feluri, putand duce la tensiune musculara crescuta sau  chiarStresul la contractii musculare cronice. Acestea pot fi resimtite la nivelul mandibulei, a gatului, a umerilor, a  zonei lombare sau a stomacului. Tensiunea musculara prelungita poate  conduce la dureri migrene, spasme musculare sau alte leziuni. Pentru a  reduce stresul si tensiunea musculara:
 - Invatati sa recunoasteti semnele instalarii tensiunii musculare. Opriti-va si  concentrati-va asupra felului in care simtiti muschii din corp. Identificati acele  zone musculare care par cele mai tensionate, atunci cand sunteti stresati.
 - Invatati sa va controlati respiratia. Respiratia profunda, care utilizeaza  muschii abdominali, este preferabila celei superficiale, care utilizeaza  muschii pectorali.

 Dieta, exercitiile fizice si somnul
   O dieta sanatoasa, exercitiile fizice adecvate, practicate regulat, va pot ajuta sa treceti printr-o perioada de recuperare medicala. Uneori, medicatia sau tratamentele primite pentru o afectiune sau pentru efectele ei, pot avea impact asupra apetitului, a nivelului de energie a organismului, a programului de somn. Discutati cu medicul dvs. curant despre diverse metode de combatere a acestor efecte nedorite in cadrul perioadelor de recuperare medicala.

 Imbutatatirea dietei.
   Penru a va metine o dieta sanatoasa in timpul perioadei de recuperare: dieta
 - Mancati la intervale regulate, pe toata durata zilei si evitati sa mancati doar una  sau doua mese grele si incarcate.
 - Alegeti alimente hranitoare si pline de vitamine, preferabil din cele care va plac.
 - Daca nu aveti pofta de mancare, incercati sa mancati portii mici, dar mai des.
 - Evitati alimentele nepotrivite perioade de recuperare. Evitati sa le aveti in casa.

 Ramaneti activi
sportulExercitiile fizice regulate va imbunatatesc starea de sanatate si ajuta la receperareamedicala dupa boalasau accient. Faceti miscare in fiecare zi, chiar si numai pentru o perioada scurta de timp, insa  zilnic. Discutati cu un specialist in recuperarea medicala pentru sfaturi privitoare la exercitiile pe care le  puteti face.

 

Dormiti suficient.
somnul   Somnul este extrem de important in cazul unei afectiuni sau a recuperarii dupa o afectiune. Pentru a va odihni suficient:
- Nu atipiti pentru perioade scurte in timpul zilei
- Intindeti-va in pat numai daca intentionati sa dormiti, nu si pentru alte activitati precum privitul la televizor - nu folositi stimulente alimentare precum cafeaua sau ceaiurile, in apropierea orelor de somn faceti miscare in timpul zilei pentru ca organismul sa se poata odihni in timpul noptii

   Acceptati si beneficiati de toata sustinerea de care puteti avea parte in perioada de recuperare  medicala, de la:
 - Familie si prietenii apropiati
 - Medicul dvs. curant sau psiholog
 - Centrele specializate in recuperare medicala

 De retinut
 Afectiunile, bolile cronice sau accidentele pot fi cauzatoare de stres, care va afecteaza si mai mult  starea de sanatate. Stilul de viata, precum stresul, grijile, anxietatea, tensiunea, dieta, exercitiile fiice,  odihna,  pot accentua simptomele de boala, sau, din contra, pot grabi recuperarea medicala. Sunt foarte  multe  lucruri care pot fi facute care ajuta la ameliorarea simptomelor de boala si imbunatatesc sansele  de  recuperare. Gandirea pozitiva, relaxarea, dieta sanatoasa, exercitiile fizice regulate, odihna si  sustinerea  din exterior pot imbunatati starea de sanatate si pot scurta perioada de recuperare  medicala.