Adarychrys webdesign
ISO9001
ISO9001

Content on this page requires a newer version of Adobe Flash Player.

Get Adobe Flash player

 
RECUPERAREA DUPA INFARCTUL MIOCARDIC
 
45-50 ani

    Pana acum 40-50 ani, bolnavul cu un infarct miocardicera considerat o persoana cu handicap. Recomandarea era ca acesta sa nu se ridice din pat 3 saptamani si apoi sa-si continuie viata facand minimul posibil de efort. Calitatea vietii acestuia era dramatic afectata, fiind insotita si de riscurile inactivitatii prelungite.
     Intrucat procentul bolnavilor cardiovasculari a crescut vertiginos in ultimele decenii, societatea nu ar fi putut face fata ca un sfert din populatia sa sa fie obligata sa stea imobilizata la pat sau cu indicatie de inactivitate. Astfel, medicina moderna a fost motivata sa concluzioneze: cu cat bolnavul se mobilizeaza mai repede, cu atat sansele sale de recuperare si supravietuire sunt mai bune. Astazi, ultimele studii arata ca recuperarea cardiovasculara, bazata in primul rand pe exercitiu fizic, scade mortalitatea bolnavilor cardiovasculari cu pana la 25%, crescandu-le calitatea vietii in moduri greu de cuantificat numeric.

Aparatul cardiovascular

   Aparatul cardiovascular este extrem de sensibil la efort, intrucat fiecare contractie musculara il va provoca sa-si adapteze de la ritmul cardiac, pana la dimensiunea vaselor de sange care transporta oxigen. Un program de reabilitare la bolnavul cu infarct miocardic duce la aparitia durerii la eforturi tot mai mari, cresterea tolerantei la efortscaderea necesarului de medicamenteimbunatatirea metabolismului (profilul lipidic, coagulograma, controlul glicemiei) si o imbunatatire globala a calitatii vietii si a starii psihice.

     Dr. Leslie Cho, din Ohio, SUA, autor al unui studiu mare despre efectele benefice ale reabilitarii cardiace asupra calitatii vietii si supravietuirii, declara : “Nu este niciun medicament care sa poata face asta. Mai ales in ceea ce priveste mortalitatea, daca ar aparea un medicament care sa aiba un impact la fel de puternic, ar fi descoperirea secolului”.

descoperirea secolului

   Tipic, recuperarea bolnavilor cu infarct miocardic se desfasoara in 3 etape

  • Faza I are loc in primele 5-14 zile. Obiectivele fazei intra-spitalicesti sunt limitarea efectelor negative ale inactivitatii, pastrarea fortei musculare si mobilitatii articulare,  refacerea capacitatii de auto-ingrijire, precum si sustinerea psihologica. Exercitiile se introduc treptat, pornind de la ridicarea in sezut, pana la stat in picioare sau urcat scarile. Foarte benefice sunt exercitiile de respiratie si mobilizarile pasive (kinetoterapeutul/asistenta va mobiliza diferite segmente, facilitand circulatia sangelui si mentinand elasticitatea tesuturilor).
  • Faza a IIa incepe dupa 3 saptamani de la infarct si continua 3 luni. Aceasta este considerata ca fiind cea mai importanta, intrucat urmareste sa redea bolnavului maximul posibil din capacitatea sa fizica. Includerea in aceasta faza este precedata de un test de efort, pentru o alegere potrivita a intensitatii antrenamentului. In mod ideal, aceasta etapa a recuperarii ar trebui sa se desfasoare intr-un centru specializat, acolo unde antrenamentul este supravegheat si dirijat, in primele 3 saptamani, pentru ca apoi sa se continue ambulator.
  • Faza a IIIa ar trebui sa dureze toata viata, pentru a pastra capacitatea de efort castigata in faza a IIa. Frecventa antrenamentelor este de 3-5 ori/saptamana, avand o durata de 30-60 minute.

   Antrenamentul din fazele II si III pot include mers pe jos, urcat pe scari, alergat pe loc/pe banda, bicicleta, vaslit, saritul corzii, ridicare de greutati, inot etc. In functie de severitatea infarctului, bolnavul poate sa obtina de la functionalitatea necesara pentru a fi autonom, a-si continua activitatea profesionala, pana la a reveni la coordonatele unui om sanatos.

 

     Am incercat sa sintetizez rolul si modul de desfasurare a reabilitarii cardiovasculare, tocmai pentru a-i ridica valul de mister. E simplu, eficient, fara efecte adverse si relativ ieftin. Cea mai grea e motivarea bolnavului, dar si a medicului, sa fie perseverenti; iar primul pas e informarea. Lucrurile bune si trainice necesita timp si efort; cu atat mai mult reconstruirea unei inimi. Dar merita.

primul pas e informarea
 
Articol scris de : Dr. Ioana Nastase
 
www.recuperareusoara.ro
 
 
 
DESPRE  RECUPERAREA  MEDIALA - CAUZE - RISCURI - SFATURI
 

 Grijile si gandirea negativa
Gandirea negativa   Grijile si gandirea negativa cu privire la diverse situatii ce pot sa apara, pot fi daunatoare in cazul recuperarii medicale. Ele se adauga nivelului de stres si anxietate si ne pot afecta negativ starea de sanatate. Sfaturi despre inlaturarea starilor de anxietate si ingrijorare:
- Atunci cand sunteti asaltati de griji, scrieti pe hartie ceea ce va ingrijoreaza si notati posibilele consecinte, atat pozitive, cat si negative.
- Repetati-va faptul ca puteti suporta si trece prin perioada de recuperare  medicala.
 - Cautati informatii despre pronosticurile dvs. si despre posibilele scenarii ce pot sa apara. evaluati, in  mod realist, lucrurile care va ingrijoreaza si apoi incercati sa va concentrati pe alte activitati.
 - Incercati sa  discutati cu o persoana apropiata sau cu un psiholog.
 - Alcatuiti o lista de activitati pe care sa va concentrati atentia de-a lungul perioadei de recuperare  medicala.

 Stresul si agitatia
   Stresul si agitatia va pot afecta fizic in multe feluri, putand duce la tensiune musculara crescuta sau  chiarStresul la contractii musculare cronice. Acestea pot fi resimtite la nivelul mandibulei, a gatului, a umerilor, a  zonei lombare sau a stomacului. Tensiunea musculara prelungita poate  conduce la dureri migrene, spasme musculare sau alte leziuni. Pentru a  reduce stresul si tensiunea musculara:
 - Invatati sa recunoasteti semnele instalarii tensiunii musculare. Opriti-va si  concentrati-va asupra felului in care simtiti muschii din corp. Identificati acele  zone musculare care par cele mai tensionate, atunci cand sunteti stresati.
 - Invatati sa va controlati respiratia. Respiratia profunda, care utilizeaza  muschii abdominali, este preferabila celei superficiale, care utilizeaza  muschii pectorali.

 Dieta, exercitiile fizice si somnul
   O dieta sanatoasa, exercitiile fizice adecvate, practicate regulat, va pot ajuta sa treceti printr-o perioada de recuperare medicala. Uneori, medicatia sau tratamentele primite pentru o afectiune sau pentru efectele ei, pot avea impact asupra apetitului, a nivelului de energie a organismului, a programului de somn. Discutati cu medicul dvs. curant despre diverse metode de combatere a acestor efecte nedorite in cadrul perioadelor de recuperare medicala.

 Imbutatatirea dietei.
   Penru a va metine o dieta sanatoasa in timpul perioadei de recuperare: dieta
 - Mancati la intervale regulate, pe toata durata zilei si evitati sa mancati doar una  sau doua mese grele si incarcate.
 - Alegeti alimente hranitoare si pline de vitamine, preferabil din cele care va plac.
 - Daca nu aveti pofta de mancare, incercati sa mancati portii mici, dar mai des.
 - Evitati alimentele nepotrivite perioade de recuperare. Evitati sa le aveti in casa.

 Ramaneti activi
sportulExercitiile fizice regulate va imbunatatesc starea de sanatate si ajuta la receperareamedicala dupa boalasau accient. Faceti miscare in fiecare zi, chiar si numai pentru o perioada scurta de timp, insa  zilnic. Discutati cu un specialist in recuperarea medicala pentru sfaturi privitoare la exercitiile pe care le  puteti face.

 

Dormiti suficient.
somnul   Somnul este extrem de important in cazul unei afectiuni sau a recuperarii dupa o afectiune. Pentru a va odihni suficient:
- Nu atipiti pentru perioade scurte in timpul zilei
- Intindeti-va in pat numai daca intentionati sa dormiti, nu si pentru alte activitati precum privitul la televizor - nu folositi stimulente alimentare precum cafeaua sau ceaiurile, in apropierea orelor de somn faceti miscare in timpul zilei pentru ca organismul sa se poata odihni in timpul noptii

   Acceptati si beneficiati de toata sustinerea de care puteti avea parte in perioada de recuperare  medicala, de la:
 - Familie si prietenii apropiati
 - Medicul dvs. curant sau psiholog
 - Centrele specializate in recuperare medicala

 De retinut
 Afectiunile, bolile cronice sau accidentele pot fi cauzatoare de stres, care va afecteaza si mai mult  starea de sanatate. Stilul de viata, precum stresul, grijile, anxietatea, tensiunea, dieta, exercitiile fiice,  odihna,  pot accentua simptomele de boala, sau, din contra, pot grabi recuperarea medicala. Sunt foarte  multe  lucruri care pot fi facute care ajuta la ameliorarea simptomelor de boala si imbunatatesc sansele  de  recuperare. Gandirea pozitiva, relaxarea, dieta sanatoasa, exercitiile fizice regulate, odihna si  sustinerea  din exterior pot imbunatati starea de sanatate si pot scurta perioada de recuperare  medicala.